Pe 18 mai 2025, România va retrăi un moment simbolic, la 35 de ani după Duminica Orbului din 20 mai 1990, când românii au votat masiv în primul scrutin prezidențial postcomunist. Atunci, cu o participare istorică de 86,19%, din cei 17,2 milioane de alegători, aproape 14,8 milioane au mers la urne pentru a-și alege destinul într-o eră de tranziție către democrație.
În 2025, România se confruntă cu un context aproape similar: 17,98 milioane de alegători înscriși, dintre care peste 1 milion sunt români din diaspora. Deși societatea s-a schimbat profund, iar votul este influențat astăzi de factori precum digitalizarea, migrația sau dezinteresul politic, miza rămâne aceeași: reconectarea cetățenilor la democrația activă și consolidarea principiului votului liber.
- 1990 – 86,19%
- 1992 – 76,29%
- 1996 – 76,01%
- 2000 – 65,31%
- 2004 – 58,50%
- 2009 – 54,37%
- 2014 – 53,17% (turul I) / 64,10% (turul II)
- 2019 – 47,66% (turul I) / 49,87% (turul II)
Această scădere a participării indică o ruptură tot mai adâncă între cetățean și stat, dar și o nevoie urgentă de revitalizare a încrederii în instituțiile democratice. În prezent, provocarea este de a convinge alegătorii – în special tinerii – că votul contează, mai ales într-o perioadă în care polarizarea, dezinformarea și apatia riscă să afecteze în mod profund procesul electoral.
Pe fundalul acestor schimbări, rămâne de văzut dacă scrutinul din 2025 va marca o revenire a spiritului civic sau va confirma tendința de dezangajare politică. Indiferent de rezultat, Duminica Orbului rămâne o lecție: votul liber este un drept greu câștigat, iar democrația are nevoie permanentă de participare activă.
