False mesaje de la șefi, facturi fictive, cererea datelor personale pentru diverse motive, idile inventate, investiții și cumpărarea unor mărfuri inexistente, acestea sunt câteva dintre cele mai des întâlnite înșelătorii de pe Internet.
Europol și Federația Europeană a Băncilor lansează o campanie de prevenire a celor mai întâlnite 7 tipuri de înșelătorii de pe Internet.
Această campanie se derulează și pe raza județului Timiș cu implicarea lucrătorilor din cadrul Biroului de Analiza şi Prevenire a Criminalităţii.
Timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24 de asociații bancare naționale și mulți alți actori implicați în lupta împotriva criminalității informatice vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de parteneri pe rețelele de socializare.
Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva amenințărilor de tip social engineering este reprezentată de educația potențialelor victime, care, în cazul de față, pot fi toți cei care accesează internetul.
Materialele disponibile în cadrul campaniei includ informații și recomandări cu privire la cele mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate:
Frauda ”Mesaj de la șef” – CEO fraud: Vizând angajații autorizați să efectueze plați, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare ori de securitate.
Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretend că sunt îndragostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe rețele de socializare pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îți colectează nelegitim datele personale de pe rețelele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri legale în numele tau.
Fraude cu investiții și cumpărături online – Investment and online shopping scams:
Autorii îți oferă oportunitați ”speciale” de investiții cu profituri rapide sau îți prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.
“Internetul a devenit foarte atractiv pentru infractorii cibernetici. Autorii folosesc metode ingenioase și promisiuni în scopul de a obține bani sau informații financiare valoroase de la dumneavoastră. „Scrisorile nigeriene” nu mai sunt de mult timp singurele tipuri de fraude în mediul online. Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative și greu de detectat. Începând cu însușirea nelegală a calității de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relații de dragoste, autorii de astăzi fac tot ce pot să obțină ceea ce vor – banii și/sau datele dumneavoastră.”, atenționează reprezentanții IPJ Timiș.
