Sinagoga Cetate din Timişoara se redeschide, vineri, pentru serviciile religioase ale cultului iudaic, dar şi pentru evenimente culturale, după foarte mulţi ani, în care clădirea s-a deteriorat.
În ultimii trei ani, administraţia locală a intervenit pentru a reda funcţionalitatea sinagogii, mai ales că este pe agenda obiectivelor turistice ale Capitalei Culturale 2023. La edificiu mai sunt lucrări de restaurare în interior şi în exterior, dar cupola şi-a recăpătat deja frumuseţea de odinioară. De asemenea, se caută finanţare pentru refacerea orgii, de o valoare inestimabilă.
Pragul sinagogii a fost trecut de însuşi împăratul Franz Joseph, pe 7 mai 1872.
„Pentru noi, este cel mai important obiectiv, fiind situat în plin centru. Este un vis pe care comunitatea noastră l-a avut demult. În mod nesperat, cu tot ce a fost pandemia şi amânarea Capitalei Culturale, ne ajuta să ajungem în acest an de referinţă cu o sinagogă funcţională. Este o redeschidere, dar nu este una finală. Istoria sinagogii ne vorbeşte despre câteva deschideri. Prima, în anul finalizării construcţiei, în 1864, iar faptul că împăratul Franz Joseph a venit să vadă acest edificiu evreiesc, în 1872, a însemnat a doua deschidere a sinagogii. Acum marcăm un moment special, în amintirea acestui eveniment din urmă cu 150 de ani, iar sinagoga va servi şi pentru diverse evenimente culturale. Pentru două săptămâni va fi vizitabil şi invităm timişorenii să vină să vadă sinagoga”, a declarat, marţi, preşedinta Comunităţii Evreilor din Timişoara, Luciana Friedmann.
Comunitatea evreilor a ridicat trei sinagogi în Timişoara, Cetate (1864-1865), Fabric (1899) şi Iosefin (1910), atunci când numărul iudeilor era mai mare. Odată cu trecerea timpului, mulţi dintre ei au plecat în Israel iar din miile de etnici au rămas circa 300 de evrei în vârstă şi alţi circa 400 care fac parte din familiile lor. Reducerea numărului lor a redus posibilităţile financiare de întreţinere a lăcaşurilor lor de rugăciune, acestea s-au deteriorat iar unica sinagogă în care se mai putea intra în ultimii ani a fost cea din Iosefin, în care se mai oficia câte un botez sau se spuneau psalmi cu prilejul puţinelor sărbători de peste an.
Sinagoga Cetate a fost construită folosindu-se planurile arhitectului vienez Ignaz Schumann, cu influenţe maure; faţada are două turnuri şi placaje cu plăci din mozaic de diverse culori, predominând albastrul, oferind o cromatică plăcută. Sinagoga a primit în 1886 şi o orgă.
Ultimele rugăciuni când imensa sală era plină de credincioşi s-au auzit în anii ’90, după Revoluţie. Când Filarmonica Banatul a rămas fără sală proprie de spectacole, la începutul anilor 2000, autorităţile locale au semnat un contract de comodat cu Comunitatea Evreilor din Timişoara, care şi-a dat acceptul ca instituţia de cultură să poată susţine concerte în Sinagogă, cu condiţia de a nu se programa, în nicio împrejurare, piese din repertoriul lui Richard Wagner, considerat compozitorul preferat al lui Hitler, potrivit conducerii Filarmonicii din acei ani. Atunci au existat şi primele încercări timide de restaurare a spaţiului, dar cum Filarmonica şi-a recăpătat sala Capitol, sinagoga a rămas din nou pustie, lăcaş pentru porumbeii ce-şi aflau aici adăpost pe timpul iernii.
Sursa: Realitatea de Timis
