România se confruntă cu o explozie a aparatului bugetar, în timp ce mediul privat este împovărat de taxe și lipsă de sprijin. Potrivit celor mai recente date oficiale, numărul angajaților la stat a crescut cu aproape 120.000 de persoane față de decembrie 2015, ajungând la un record absolut în administrația publică post-decembristă.
Cei mai mulți dintre acești angajați suplimentari sunt funcționari din primării, prefecturi, consilii județene și locale, însumând aproximativ 50.000 de posturi noi. Această creștere masivă a personalului în administrația locală ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și sustenabilitatea acestui model birocratic.
Creșterea nu s-a limitat însă doar la administrația locală. Instituțiile centrale, agențiile și autoritățile subordonate Guvernului au primit și ele mii de posturi în plus, de multe ori fără o justificare clară, dar cu salarii considerabile și beneficii generoase. Practic, România a devenit un stat în care pilonul bugetar este tot mai mare, în timp ce productivitatea rămâne stagnantă.
Această realitate vine într-un moment în care deficitul bugetar este alarmant, iar datoria publică crește constant. În loc să reducă cheltuielile și să eficientizeze administrația, guvernele din ultimii ani au preferat să angajeze și să creeze posturi noi, transformând statul într-un „angajator de rezervă” pentru clientele politice.
Criticii avertizează că această dinamică este nesustenabilă și periculoasă pentru stabilitatea economică. În loc să încurajeze investițiile și dezvoltarea sectorului privat, statul devine tot mai dependent de bani împrumutați pentru a plăti salarii bugetare, în timp ce presiunea pe contribuabili crește.
În concluzie, România riscă să ajungă într-o capcană administrativă: un aparat bugetar tot mai mare, slab performant, care consumă resursele unei economii deja slăbite. Este nevoie urgentă de o reformă profundă a administrației publice, dacă vrem un stat eficient și responsabil.
