BUGETUL DE STAT A FOST ADOPTAT DE PLENUL REUNIT AL PARLAMENTULUI

Proiectul bugetului de stat a fost adoptat, miercuri seară, de plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților. 254 de aleși au votat "pentru", în timp ce 192 s-au pronunțat "împotrivă".

Premierul Marcel Ciolacu a apărat, în plen, proiectul de buget.

"Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI! Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR”, a declarat șeful executivului.

Potrivit liderului de la Palatul Victoria, bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea în blocul comunitar, investiții majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale și servicii medicale, pentru educație, pentru dezvoltare regională și pentru infrastructură.

„Cealaltă critică spune că bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative! Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv, și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor, iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre. Aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și a ne încadra în 7% din PIB”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

În ședințe maraton ale comisiilor de buget-finanțe, desfășurate până în noaptea de marți spre miercuri, sumele alocate ordonatorilor de credit au fost aprobate rând pe rând.

Aleșii au depus peste 4.000 de amendamente.

Construcția bugetară este structurată pe o creștere economică de 2,5%, pe o inflație de 4,4 procente și un deficit bugetar estimat la 7% din Produsul Intern Brut.

Ministrul Finanțelor a dat asigurări, din nou, că nu s-au luat în calcul creșteri de taxe și impozite.

”Calculele sunt făcute pe impozitele și taxele aflate în vigoare acum. Ne-am asigurat că putem plăti salariile și pensiile la nivelul anului 2024. Nu avem acum spațiul fiscal pentru indexări. Ajutoarele sunt alocate în sumă de două miliarde de lei", a explicat Tánczos Barna, citat de Radio România Actualități.