Capitala și județul Hunedoara sunt singurele zone din țară în care pensia medie a trecut de 400 de euro în 2021. Ca număr de pensionari, București și Hunedoara concentrează circa 13% din totalul pensionarilor din România. Cele mai mici pensii au fost în Botoșani, Giurgiu și Vrancea- sub 1300 de lei (circa 260 de euro), potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Cel mai ”tânăr” județ din România este Iași, unde vârsta medie a locuitorilor este puțin peste 39 de ani, iar cel mai ”bătrân” este Teleorman, unde locuitorul mediu se apropie de 47 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică. În ultimii 18 ani, situația s-a deteriorat dramatic, doar două județe având sub 40 de ani (Iași și Ilfov), mai arată datele Statisticii.
România în întregime îmbătrânește, iar unele județe o fac cu viteze mai mari decât altele. Cu o speranță de viață tot mai mare, cu o natalitate în recul și o migrație netă negativă (emigrează mai mulți români decât intră imigranții, pe fondul pensionării apropiate a generației baby boomer, presiunile pe cheltuielile cu sănătatea, îngrijirea socială și pensii vor crește într-un ritm consistent, iar nevoia de creștere a taxelor devine evidentă.
Există deja un decalaj de vârstă imens între județe. Și nu suntem deloc departe de Japonia care are vârsta medie de 45,4 ani și pe care o considerăm una din cele mai îmbătrânite țări. Avem chiar două județe în care vârsta medie depășește media japonezilor de vârstă: Teleorman și Vâlcea. Și probabil că în următorii ani, vom avea mai multe asemenea județe.
Cele mai ”bătrâne” județe: Teleorman (vârsta medie e de 46,8 ani), Valcea (46,1 ani), Brăila (45 ani), Olt (44,7 ani), Hunedoara (44,5 ani), Mehedinți (44,5 ani), Buzău (44,5 ani) Caras-Severin (44 ani)
Cele mai tinere județe: Iași, Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud, cu vârsta medie a locuitorilor în jurul a 40 de ani.
De asemenea, îmbătrânirea populației împinge autoritățile locale – ale căror venituri depind de încasările din taxele și impozitele locale- să gestioneze cu dificultate presiunea fiscală asupra contribuabililor. În județele foarte îmbătrânite cum e Teleormanul, nu prea poți crește taxele aplicate populației (majoritar pensionare) și ești nevoit să taxezi suplimentar puținele afaceri care au mai rezistat în zonă.
Peste jumătate din județe îmbătrânesc cu o viteză mai mare decât media pe țară, iar centre universitare cum e Clujul suferă de ”îmbătrânire”- vârsta medie urcând de la puțin peste 35 de ani în urmă cu 6 cicluri electorale la aproape 42 de ani.
Zonele mai bogate au o rată a decesului mai mică și tind să atragă lucrătorii mai tineri din alte județe, ”întinerindu-și” astfel populația. Un fenomen similar are loc și în zonele mai paupere, dar acolo cauzele nu sunt de ”import” de forță de muncă tânără, ci e bazată pe natalitatea ridicată.
De când vârsta a devenit tot mai importantă în stimularea preferințelor de vot – cu alegători mai în vârstă care să favorizeze partidele cu orientare populistă și vederi de stânga- candidații ar trebui să își oferteze publicul țintă cu politici adaptate nevoilor acestuia.
