Pentru al treilea an la rând, Funky Citizens a analizat bugetele celor 103 municipii ale României, plus cele şase sectoare ale Bucureştiului, pentru a vedea cât de transparente şi deschise cu cetăţenii sunt, pornind de la un moment-cheie: adoptarea bugetelor locale pentru anul 2023.

Analiza noastră se bazează pe ceea ce spune legea că administraţia publică locală trebuie (şi poate) să facă. Notarea din analiză se face ţinând cont de prevederile legii cu privire la calendarul bugetar, acordându-se bonusuri pentru iniţiative care depăşesc prevederile minime legale, precum organizarea unui eveniment de dezbatere dedicat cetăţenilor.

Cu toate că a avea o primărie care respectă prevederile legii sau care încurajează cetăţenii să discute pe marginea unui proiect de buget reprezintă premise bune, nu înseamnă automat că primăria respectivă operează ireproşabil din toate punctele de vedere. Analiza noastră are în vedere disponibilitatea datelor şi documentelor, nu conţinutul lor.

La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 103 municipii din România, urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate).

Analiza completă, AICI

Articolul precedentCULISELE STATULUI PARALEL. Bugetarii de lux ai României, puși să aleagă între pensiile imense și salariile babane
Articolul următorVreme severă, fenomene extreme: ploi, vijelii și grindină. Când se încălzește