Parcul Botanic din centrul Timişoarei va intra în anul Capitalei Europene a Culturii 2023 cu sistem de iluminat electric, care se va realiza în cadrul proiectului cu finanţare europeană de iluminat public, şi care urmăreşte prioritar siguranţa cetăţenilor.
Pentru realizarea săpăturilor necesare, accesul publicului în parc va fi restricţionat în perioada 22 – 28 august, a anunţat, miercuri, Biroul de presă al Primăriei Municipiului Timişoara.
Valoarea totală a contractului este 2,082 milioane de lei, iar termenul de execuţie este de şase luni.
În cadrul proiectului, vor fi instalaţi 219 stâlpi de iluminat public şi va fi extins sistemul de iluminat pe o lungime de 3.400 de metri liniari. Întrucât parcul este situat în zona de protecţie a unui monument istoric (Situl urban Cartierul „Cetatea Timişoara”) şi reprezintă o zonă de patrimoniu valoroasă, corpurile de iluminat vor fi de tip felinar şi vor distribui lumina descendent. Sunt prevăzute două alei principale cu iluminare mai intensă, unde corpurile de iluminat dirijează circulaţia dinspre accesul principal în Grădina Botanică spre cele două accese complementare, iar în restul parcului, iluminatul este diminuat. Acesta poate fi reglat în funcţie de datele din teren, de exemplu, dacă într-un arbore se află un cuib al unei păsări, atunci se poate diminua intensitatea luminii, separat, pentru corpul de iluminat din proximitate.
Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional-Regional 2014-2020, contribuţia Primăriei Municipiului Timişoara fiind de 2%, reprezentând cofinanţarea acestuia.
Parcul Botanic din Timişoara (Grădina Botanică) este gândită ca un parc dendrologic şi a fost înfiinţat în perioada 1986-1990 de către arhitectul Silvia Grumeza şi cuprinde, în prezent, 218 specii de plante. Arhitectul Silvia Grumeza a elaborat primul plan al acestui proiect în 1966, iar în perioada 1986-1990 a urmat plantarea a peste 1.650 de specii de plante de provenienţă diversă, parcuri din ţară, colecţii particulare şi schimburi internaţionale de seminţe. În 1995 a fost pentru prima dată declarat rezervaţie ştiinţifică, cu scopul de a proteja flora locală şi exotică.
Suprafaţa de 9,8 hectare a fost împărţită pe mai multe sectoare: Flora ornamentală (1,6 hectare), cu subsectorul colecţia de trandafiri; Flora şi vegetaţia României (2,4 hectare), cu subsectorul Flora Banatului; Sectorul Flora regiunii mediteraneene (0,6 hectare); Flora Americii (1,8 hectare); Flora Asiei (1 hectar) cu subsectorul Grădina japoneză; sectorul Sistematica plantelor (0,7 hectare); sectorul Flora medicinală (0,25 hectare) şi sectorul Flora tropicală, serele (0,1 hectare).
Sursa: Realitatea de Timis
