Firmele austriece fac afaceri și profituri de miliarde de euro din industria lemnului tăiat ilegal din pădurile României. Amploarea defrișărilor ilegale, din ultimele trei decenii, este estimată la 270 de milioane de metri cubi. Potrivit activiștilor de mediu, în fiecare oră, în România dispar, aproximativ 6 hectare de pădure. Cu alte cuvinte, o suprafață împădurită cât 12 terenuri de fotbal este tăiată în fiecare oră.
Industria lemnului reprezintă unul dintre sectoarele de interes major pentru Austria. Dovadă sunt și numele grele ale companiilor prezente în România. De altfel, le-a mers și bine aici: afacerile au crescut spectaculos chiar și în pandemie, iar profiturile lor s-au dublat de la an la an. Astfel, austriecii se înghesuie să cumpere lemnul românesc, pentru că prețul pădurilor este mai mic decât în vest, legislația este mai permisivă, iar autoritățile sunt mai slabe și mai ușor de corupt.
Culmea este însă că în 2015, de exemplu, valoarea PIB a sectorului forestier, silvicultura și prelucrarea lemnului, era de 2%, iar cea a agriculturii și a industriei alimentare de 12%. Astfel că, spun specialiștii în domeniu, pentru România nu ar fi o mare pagubă ca pădurile să fie protejate.
Pierderile din defrișările ilegale sunt însă irecuperabile. Nu se ține cont de vârsta de exploatare a copacilor, iar regenerarea pădurilor este imposibilă.
VÂRSTA MEDIE DE EXPLOATARE A COPACILOR
Gorun – 100-110 ani
Fag – 80 de ani
Carpen – 80-100 de ani
Tei – 80-100 de ani
SURSA: Realitatea PLUS
În ultimele două decenii, doar din suprafața pădurilor din Carpați au dispărut peste 7.350 de kilometri pătrați. Această arie este de două ori mai mare decât cea a Parisului, Berlinului, Romei, Vienei, Budapestei, a Bruxelles-ului și a Bucureștiului la un loc. Principalul beneficiar al acestor tăieri ilegale este ”HS Timber Group”, companie care până în 2019 s-a numit ”Holzindustrie Schweighofer”.
Potrivit unor anchete riseproject.ro a fost făcut public și un contract dintre o firmă care taie bușteni și compania deținută de Gerald Schweighofer. În acesta, austriecii impun ca un buștean tăiat să aibă o anumită mărime în lungime, mai exact în metri, la care se adaugă o supralungime cuprinsă între 10 și 25 de centimetri pe care austriecii nu o plătesc. În schimb, dacă supralungimea este de doar 5 centimetri, austriecii taie un metru din ce au de fapt de plată. În acest fel, îi păgubesc atât pe cei care taie lemn din pădure, dar și Statul Român, către care nu se pătesc impozite pe cantitatea reală de lemn.
Într-o filmare din 2018, Gerald Schweighofer, deținătorul companiei ce-i poartă numele, răspunde ironic atunci când i se vorbește despre defrișarea ilegală.
<< România are experiență în a schimba miniștri. Cred că este una dintre primele țări din Europa la viteza cu care schimbă miniștri. Mai ales când au o problemă mare și se întâlnesc cu dvs. La ultima… la scandal, cel cu Ocolul Silvic… Deci, el a tăiat, nu știu, poate 100 de hectare de pădure, în întregime și a livrat la fabrica din Sebeș, în 2004-2005. Și ne-am întrebat: „Ce se întâmplă aici? E ilegal?” >> , Gerald Schweighofer, deținătorul companiei Holzindustrie Schweighofer.
Revoltați de votul negativ din partea cancelarului Austriei de a adera la Schengen, mai mulți reprezentanți ai grupului de acțiune civică ”Diaspora Europeană” au mers la Sebeș, la fabricile austriece Holzindustrie Schweighofer – HS Timber Group. Aceștia au surprins acolo parcările pline de mașini cu lemne.
Încă de acum câțiva ani, americanii au avertizat România în legătură cu jaful comis în pădurile noastre. Potrivit unei anchete a Agenției de Investigații de Mediu, aceștia au atras atunci atenția că gigantul din sectorul lemnului, Holzindustrie Schweighofer, se aprovizionează cu material lemnos provenit din parcurile naționale ale României, în pofida celor peste cinci ani de angajamente publice declarate în sens contrar.
Deputatul Florin Roman anunţa recent că a depus, în calitate de deputat PNL, un proiect de lege, prin care se interzic exportul de buştean şi lemn rotund, inclusiv în ţările europene, nu doar în spaţiul extracomunitar, pentru o perioadă de 10 ani începând cu data de 1 ianuarie 2023.
O consecință a vânzării lemnului românesc în formă brută și exportul masiv este de altfel și distrugerea industriei mobilei.
CE A RĂMAS DIN INDUSTRIA MOBILEI DIN ROMÂNIA
55.000 de oameni are industria mobilei
35 de fabrici au fost închise în acest an
industria mobilei contribuie anual la PIB-ul României, în medie, cu 1,5 miliarde de euro
SURSA: Realitatea PLUS
Parlamentarii austrieci aproape că au răs de noi când au văzut cât de ușor ne pot fura.