În primele luni ale anului 2020, pandemia de COVID-19 a forțat o schimbare bruscă în lumea muncii: casele noastre au devenit birourile noastre aproape peste noapte. Au dispărut navetele matinale, discuțiile de la dozatorul de apă și zgomotul a sute de tastaturi într-un spațiu comun. În locul lor a apărut un nou ritm al vieții, definit de întâlniri pe Zoom și o navetă care nu implica nimic mai solicitant decât mersul dintr-o cameră în alta. Cu toate acestea, pe măsură ce am intrat într-o fază în care restricțiile pandemice au fost ridicate, unele companii rămân flexibile în ceea ce privește întoarcerea la birou, dar altele pun piciorul în prag într-un mod în care nu au mai făcut-o de la pandemie încoace, ceea ce face sa apară o întrebare importantă: Ar trebui să ne întoarcem la birourile fizice sau am evoluat dincolo de nevoia unui spațiu de lucru dedicat în afara caselor noastre?
Deși modelul hibrid de muncă a fost adoptat de multe companii dupa pandemie, tot mai multe companii americane mari incep să-și forțeze angajații să dea mai mult pe la birou, unele chiar 5 zile pe săptămână. Amazon, BlackRock, Disney, Goldman Sachs. JPMorgan Chase, Tesla, X (fostul Twitter), Uber, sunt doar câteva companii mari de peste ocean care au început să-și oblige angajații să se întoarcă la birou, cel puțin câteva zile pe săptămână, iar în cazul bancilor 5 zile pe săptămână.
Deși le cer angajaților să revină la birou, unii directori nu se grăbesc să revină ei înșiși la munca de la bioru. Boeing este o altă companie americană care încearcă să îi convingă pe angajați să se întoarcă la birou cu happy hours și vizite cu alpaca, relatează WSJ. Cu toate acestea, David Calhoun, care a preluat funcția de director executiv al Boeing cu puțin timp înainte de pandemie, când, la fel ca majoritatea angajaților de birou, a început să lucreze de acasă. În ultimii trei ani, Calhoun a efectuat aproximativ 400 de curse cu avioane private către sau de la aeroporturile din apropierea locuințelor sale, una pe malul lacului Sunapee din New Hampshire și cealaltă într-o comunitate de stațiune închisă din Carolina de Sud, cele mai multe curse ne fiind la noul sediu central al Boeing din VIrginina, potrivit WSJ. Și Brian West, directorul financiar, de asemenea, nu s-a mutat la sediul central al companiei – dar Boeing a deschis recent un mic birou la cinci minute distanță de casa sa din Connecticut, potrivit Journal.
De ce acest push pentru întoarcerea la birou?
Există mai multe motive pentru care directorii executivi impun întoarcerea la birou:
Comunicarea și colaborarea; Un studiu realizat pe un eșantion de peste 150 de directori executivi din SUA a arătat că multe companii se străduiesc să încurajeze o comunicare puternică, colaborarea și crearea de legături între echipe în mediile la distanță. De exemplu, inginerii de software care lucrează în aceeași clădire cu colegii lor de echipă au primit cu 23 % mai mult feedback cu privire la codul lor informatic decât inginerii cu colegi de echipă aflați la distanță.
Mentoring și dezvoltarea carierei; Proximitatea a sporit în special feedback-ul pentru inginerii de sex feminin și inginerii tineri, care au fost mai predispuși să părăsească firma atunci când proximitatea se pierde, ceea ce arată valoarea unui astfel de feedback pentru mentorat și dezvoltarea carierei.
Productivitate și diligență; Unii directori executivi cred că prezenta fizica la birou este egala cu productivitatea. Pentru ei, dacă cineva nu vrea să vină la birou, atunci înseamnă practic că nu este o persoană care vrea să adauge valoare firmei.
Dinamica puterii; Unii experți sugerează că ordinele de revenire la birou vin de la directorii executivi de elită, adesea bărbați, care acordă prioritate muncii în detrimentul echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Este posibil ca acești directori executivi să folosească mandatele de revenire la birou ca o modalitate de a recâștiga controlul și puterea.
Ce beneficii aduce munca la birou?
Pe de o parte, experiența de a lucra într-un birou fizic aduce beneficii pe care munca la distanță nu reușește să le reproducă. Unul dintre aceste atuuri de neînlocuit este natura organică a interacțiunilor în persoană.
Discuțiile ocazionale în timp ce așteptați o cafea pot să nu pară activități corporative semnificative, dar ele duc adesea la idei spontane sau la discuții mai profunde care pot duce un proiect mai departe.
Apoi, mai există și problema culturii companiei – acele valori, practici și obiective comune care definesc o organizație. Cultura companiei este mai ușor de încurajat în persoană, unde liderii pot influența în mod direct atmosfera, iar angajații se pot implica în activități de consolidare a echipei. De asemenea, spațiul fizic al biroului tinde să ofere resurse mai bune pentru o muncă productivă, de la conexiuni la internet de mare viteză la accesul rapid la membrii echipei pentru colaborări de moment.
Beneficiile muncii de acasă
Cu toate acestea, beneficiile lucrului de acasă sunt la fel de convingătoare și au oferit multora dintre noi un gust al unui stil de viață la care nu suntem nerăbdători să renunțăm. Pentru început, munca de la distanță elimină naveta, eliberând timp pentru activități personale și reducând stresul și costurile asociate cu deplasarea la locul de muncă. Flexibilitatea de a gestiona propriul timp duce adesea la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, oferind mai multe oportunități pentru exerciții fizice, interacțiune cu familia și hobby-uri. Și dacă tot vorbim de echilibru, să nu trecem cu vederea bunăstarea emoțională care rezultă din petrecerea mai mult timp într-un mediu confortabil și personalizat.
Cu toate acestea, în timp ce cântărim argumentele pro și contra, trebuie să luăm în considerare și problema complexă a echilibrului dintre viața profesională și cea privată în această nouă realitate. Ceea ce am învățat din experimentul cu munca la distanță este că linia dintre muncă și viață poate deveni periculos de subțire. Atunci când casa ta este biroul tău, este mult prea ușor ca munca să se infiltreze în viața personală, prelungind ziua de lucru și invadând timpul pe care altfel l-ai petrece pentru relaxare sau cu cei dragi. Pe de altă parte, birourile pot prezenta propriul set de provocări pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Mediul poate fi propice pentru o muncă concentrată, dar poate fi, de asemenea, plin de propriul set de distrageri, de la întâlniri constante la politica de birou, care pot fi la fel de perturbatoare ca și cele de acasă.
În cele din urmă, dezbaterea privind întoarcerea la birou versus continuarea lucrului de acasă nu se referă doar la alegerea între două locații. Este vorba despre definirea modului în care va arăta munca în anii următori și despre luarea unei decizii colective care să țină cont nu doar de obiectivele corporative, ci și de bunăstarea angajaților. Poate că soluția cea mai echitabilă constă într-o abordare flexibilă care combină ce este mai bun din ambele lumi, permițând angajaților să aleagă locul de muncă în funcție de sarcinile pe care le au de îndeplinit și de circumstanțele lor personale. Acest lucru ar permite companiilor să își mențină culturile, recunoscând în același timp că nu există o soluție unică pentru toți atunci când vine vorba de productivitate și satisfacție profesională.
În timp ce ne aflăm la această răscruce, alegerile pe care le facem astăzi vor modela lumea muncii pentru anii care vor urma. Pandemia ne-a oferit o ocazie rară de a regândi normele de lungă durată și de a crea un mediu de lucru care nu este doar un loc de afaceri, ci un spațiu care găzduiește viețile cu multiple fațete ale locuitorilor săi. Fie că ne întoarcem la birou, fie că continuăm să lucrăm din sufrageria noastră, să ne asigurăm că decizia este una bine gândită, care să ne servească pe termen lung.
Sursa: g4media.ro
