Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat, la reuniunea Stockholm +50, că ne confruntăm cu „o triplă criză planetară generată de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluare, inclusiv poluarea cu plastic”. „Credem cu tărie că, în acest moment crucial, Stockholm+50 ne oferă oportunitatea de a reacţiona urgent faţă de starea planetei noastre”, a adăugat el, anunță news.ro.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tánczos, participă la reuniunea internaţională la nivel înalt “Stockholm+50”, care are loc în perioada 2-3 iunie 2022, la Stockholm, în Suedia

Conform Ministerului Mediului, „Stockholm+50” reprezintă un moment de sărbătorire a 50 de ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite privind Mediului Uman (1972), care a pregătit raportul „Avem un singur pământ”. Tema reuniunii din acest an este „O planetă sănătoasă pentru prosperitatea tuturor – Responsabilitatea noastră, oportunitatea noastră”, fiind o oportunitate de implicare a tuturor părţilor interesate de un viitor sustenabil în relaţie cu oamenii şi natura, modul de realizare a investiţiilor şi gestionarea resurselor.

Conferinţa este co-sponsorizată de către Suedia şi Kenya şi reprezintă un eveniment important în continuarea eforturilor pentru o planetă sănătoasă reprezentând o oportunitate de a reflecta asupra unor noi acţiuni şi în direcţia unor angajamente ambiţioase pentru realizarea dezvoltării durabile.

Potrivit aceleiaşi surse, formatul Conferinţei “Stockholm+50” vizează organizarea a 3 dialoguri de leadership pentru identificarea unor modalităţi de facilitare a implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice şi al Cadrului global pentru biodiversitate post-2020, cu referire la următoarele aspecte:

1: Reflecţie asupra nevoii urgente de acţiune pentru o planetă sănătoasă şi prosperitate pentru toţi,

2: Realizarea unei redresări durabile şi incluzive post-COVID19,

3: Accelerarea implementării dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în contextul Decadei de acţiune şi pentru realizarea dezvoltării durabile.

„Cele mai recente rapoarte ştiinţifice demonstrează că ne confruntăm cu o triplă criză planetară generată de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi poluare, inclusiv poluarea cu plastic. Credem cu tărie că, în acest moment crucial, Stockholm+50 ne oferă oportunitatea de a reacţiona urgent faţă de starea planetei noastre, de a aborda eficient problemele de mediu, identificând soluţii concrete pentru a avea o planetă sănătoasă pentru noi toţi, accelerând, în acelaşi timp, progresul prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru o redresare ecologică mai bună. Ca parte a eforturilor noastre de redresare după pandemia de COVID-19 ne concentrăm pe implementarea Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, vizând investiţii şi reforme în diferite sectoare ale mediului precum apă, biodiversitate, deşeuri şi economie circulară”, a afirmat Tanczos Barna, în intervenţia sa.

Totodată, secretarul de stat din cadrul MMAP Ionuţ Sorin Banciu a participat, alături de delegaţia României, şi la segmentul la nivel înalt al Conferinţei Statelor Părţi la Convenţiile de la Basel, Rotterdam şi Stockholm din 1 iunie, care s-a desfăşurat în conexiune cu evenimentul “Stockholm+50”.

Tema asociată a fost intitulată „Acorduri globale pentru o planetă sănătoasă: managementul adecvat al substanţelor chimice şi al deşeurilor”, iar obiectivul acestei reuniuni a fost de a oferi o platformă interactivă pentru schimbul de experienţă şi de a realiza un angajament politic reînnoit privind punerea în aplicare a convenţiilor. Totodată, prin intermediul Segmentului la nivel înalt, s-a abordat modul în care convenţiile de la Basel, Rotterdam şi Stockholm au contribuit la abordarea triplei crize planetare legate de pierderea biodiversităţii, schimbările climatice şi poluarea.

Sursa: Realitatea Din UDMR

Articolul precedentLegile Puterii: Nu avem nevoie de un nou Holocaust și de alți Himmleri care să pună în aplicare ordine criminale!
Articolul următorMinistrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: Roşiile, laptele și brânza nu vin de pe Facebook