Actualitate· 3 min citire

2 Februarie- Ziua ursului

2 Februarie- Ziua ursului

2 Februarie- Ziua ursului

Realitatea de Timis
Scris de Realitatea de Timis Publicat: 2 feb. 2022, 10:33

Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeași dată.

Ziua ursului este sărbătorită în România și de către alte popoare europene la 2 februarie, la aceeași dată cu Ziua marmotei, marcată în zone din Statele Unite ale Americii și Canada. Ambele au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă.

"Schimbarea anotimpurilor indicată de urs prin dispariție iarna și apariție bruscă primăvara a reprezentat probabil motivul pentru care acesta se numără printre animalele-oracol, de prevedere și orientare în timp", se arată în lucrarea ''Sărbători și obiceiuri românești'' (Ion Ghinoiu, Editura Elion, 2002).

Ziua ursului a fost sărbătorită de majoritatea popoarelor europene la aceeași dată. Ursul a avut un rol calendaristic deosebit la populațiile nordice care l-au asimilat cu Luna, deoarece dispare odată cu sosirea iernii și reapare primăvara, conform lucrării mai sus amintite.

De Ziua ursului, la Stretenie și de sărbătoarea Întâmpinării Domnului în calendarul creștin, se spune că ursul iese din bârlog și își privește umbra. Conform tradiției, el își privește umbra în zăpadă. Dacă este frig sau ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârșitul iernii, așa cum și Baba Dochia este răspunzătoare de zilele schimbătoare de la începutul primăverii. De asemenea, se crede că, în această zi, timpul este favorabil pentru observații meteorologice și astronomice. Agricultorii știu cum va fi vremea după comportamentul ursului și pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an.

Ursul a intrat în mitologia popoarelor încă din paleolitic. La vechii greci, ursul era în legătură cu zeița Artemis, divinitate a lunii și vegetației, vestalele ei fiind îmbrăcate în blană de urs. Nimfa Calisto și fiul ei au fost transformați de Hera în constelațiile ursului, respectiv Ursa Mare și Ursa Mică. La celți, ursul era simbolul și emblema clasei războinicilor. Unii istorici consideră că numele zeului Zalmoxis (Zamolxes, Zamolxis, Zamolxe) - considerat zeul suprem din panteonul geto-dacic, Marele Reformator al religiei geto-dacilor - ar deriva din cuvântul Zalmos, care înseamnă ''piele de urs'', deoarece atunci când s-a născut a fost învelit cu blana acestui animal.

Conform legendelor populare, Moș Martin ar fi fost, în vremuri imemoriale, un om obișnuit, morar sau păstor în satul său, indică lucrarea ''Sărbători și obiceiuri românești'' (Ion Ghinoiu, Editura Elion, 2002).

Ziua ursului, cunoscută și ca Martinul cel Mare, este la mijlocul celor trei zile succesive ale Martinilor de iarnă, sau Sân-Martinii. În credința populară, puterea acestui animal este transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, prin îndeplinirea a diferite obiceiuri și practici magice. În această zi, ursului nu i se spune pe nume, ca o dovadă a caracterului său divin, ci se vorbește despre el, cu respect, folosind denumiri precum ''Moș Martin'' sau '''ăl Bătrân''. Toate aceste ritualuri sunt menite să apere gospodăriile de agresiunea urșilor.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Timis și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate