El a subliniat că în întreaga lume, cea mai importantă zi este prima, „cea care rupe lumile în două”, în care cei mai curajoşi tineri ai Timişoarei din acel moment au ajuns să rupă acel curs nefiresc al vieţii care exista în România, în timpul comunismului.
„Nu este ziua naţională, dar pentru noi, pentru timişoreni, 16 Decembrie rămâne marea zi în care am făurit istorie. Cred că Revoluţia din 1989 a fost cel mai important moment istoric al Timişoarei, cel puţin în secolul XX. Se vorbeşte foarte mult despre Revoluţie, dar toate merg înainte, mai puţin cei care şi-au dat viaţa. Ei au rămas acolo, în 16, 17 şi 18 Decembrie 1989 şi strigătul acela, care parcă vine din Imnul Naţional, ‘vom muri şi vom fi liberi’, pe care-l strigam pe străzile Timişoarei, atunci, pentru ei s-a transformat într-un dureros ‘Vom muri şi veţi fi liberi’. Adică ‘voi, cei care rămâneţi după noi şi veţi păşi pe urmele noastre veţi fi liberi’. De aici răzbate mesajul ‘aveţi grijă ce veţi face cu această libertate, care a fost clădită pe sacrificiul nostru şi stă pe umerii acestor martiri’. De aceea, cel mai important lucru ne vine tot de la ei, sub forma unui mesaj, ‘sperăm să meritaţi sacrificiul nostru!’. De aceea, zilnic trebuie să ne întrebăm dacă merităm această libertate. Să preţuim memoria acestor eroi şi să-i preţuim pe cei care mai sunt în viaţă”, a spus Ovidiu Drăgănescu.
Adrian Zuckerman, invitat al revoluţionarilor la acest moment, a ales să îşi rostească mesajul în limba română, întrucât, a spus el, „nu mai este ambasador al SUA, ci o persoană privată”.
„Unii oameni scriu despre istorie, alţii, ca voi revoluţionarii, fac istorie. România are o datorie de recunoştinţă faţă de voi. Aţi salvat România de unul dintre cele mai mari flageluri pe care le-a văzut vreodată lumea şi aţi făcut viaţa mai bună pentru generaţii de români. Am promis când am venit aici prima dată, ca ambasador al SUA, că voi fi mereu cu voi în această zi, pentru a sărbători spiritul uman, dorinţa fiecărui om de a fi liberi şi sacrificiul făcut de români curajoşi, care au adus libertate oamenilor acestei ţări. (…). Sunt mândru că sunt român!”, a afirmat Adrian Zuckerman.
Primarul Dominic Fritz a punctat că „trebuie să comemorăm şi să onorăm martirii de atunci care şi-au dat viaţa şi revoluţionarii care au supravieţuit, dar să ne gândim şi la ceea ce înseamnă acel moment, dincolo de o comemorare anuală, să ne întrebăm ce semnificaţie are pentru ziua de astăzi şi pentru viitor, pentru spiritul Timişoarei”.
Preşedintele de şedinţă a Consiliului Local Timişoara, Lucian Căldăraru, a atras atenţia că demnitarii rostesc un jurământ la învestirea în funcţii şi „jură să lupte pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român”, dar acest lucru nu se întâmplă. „Haideţi, chiar nu vă e ruşine? Cum putem uita că trupurile a 40 de tineri au fost luate din morga Spitalului Judeţean Timişoara, duse la Bucureşti şi arse? Putem ierta, dar nu putem uita”, a spus Lucian Căldăraru.
Joi dimineaţă, au fost depuse coroane în Cimitirul Eroilor, la crucile care reprezintă simbolic locurile de înmormântare a martirilor arşi în crematoriul din Bucureşti şi a căror cenuşă a fost aruncată în canalele din Popeşti-Leordeni.
După amiaza vor urma vernisaje, prezentări de documentare tematice, un moment de reculegere în Piaţa Victoriei şi aprinderea „candelelor nemuririi”, un concert „Folk pentru Revoluţie” şi un recital susţinut de Mircea Baniciu. Seria manifestărilor de joi se va încheia cu un concert vocal-instrumental „In memoriam 1989” al Filarmonicii Banatul şi al Ansamblului vocal „Voces Timisienses”, iar de la ora 23,45 vor fi o liturghie şi priveghi, la Biserica Martirilor.
Sursa: Realitatea de Timis
