Salvați patrimoniul Timișoarei. Interviu cu Ilie Sîrbu, președintele asociației culturale

Asociaţia Culturală Salvaţi Patrimoniul Timişoarei reuneşte un grup de voluntari angajaţi în documentarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cultural, spiritual și intelectual din Timișoara și Banat. Ei își doresc ca, prin activitatea pe care o desfăşoară, să prezinte publicului interesat, printr-o serie de articole şi filme documentare, istoria fiecărei clădiri de patrimoniu din Timişoara, trecutul personalităţilor care prin activitatea desfăşurată a dus prestigiul oraşului în lume. Patrimoniul istoric arhitectural al Timişoarei, cuprinde peste 14000 de cladiri.

 

Cât de actual este acum îndemnul Salvați Patrimoniul Timișoarei?

 

Este un îndemn mai actual ca niciodată. După cum se știe, proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 a fost mutat pentru anul 2023. Cred că este un fapt extraordinar, nesperat pentru cei implicați în acest proiect. Dacă și în anul 2023, situația patrimoniului cultural construit din Timișoara este la fel, înseamnă că generațiile noastre nu merită să se numească timișoreni.

Care au fost cele mai recente acțiuni ale organizației?

Cea mai recentă acțiune a noastră este legată de Direcția de Urbanism a Municipiului Timișoara, unde încă se întâmplă lucruri care nu servesc interesul orașului. S-a repus în discuție PUZ-ul de La Oglinda, Piața Bisericii nr.7, proiect pentru care noi am solicitat dezbatere publică și a doua acțiune concretă este legată de urmărirea Autorizțiilor de Construire în zonele protejate de Legea 422. Concret am descoperit că pe șantierul de pe strada I.L.Caragiale, nr. 1,din Timișoara, nu se respectă proiectul aprobat, bineînțeles cu concursul larg al Direcției de Urbansim a Municipiului Timișoara. Noi am sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții Timiș, care dispus sistarea lucrărilor până la intrarea în legalitate.

La modul ideal, ce crezi că ar trebui să se întâmple pentru ca acest patrimoniu să nu mai fie nejlijat, ci pus în valoare?

Nu considerăm că există modul ideal, ci real, pentru ca patrimonial cultural construit în Municipiului Timisoara să fie pus în valoare. Este  necesar ca aceste clădiri să fie declarate de interes public. Numai astfel consider că se pot investi bani publici în reabilitatrea acestor clădiri. Când spun bani publici mă referi și la banii proveniți din fondurile europene.

Actualul primar a renunțat la măsura supraimpozitării clădirilor în paragină. Cum ți se pare decizia lui?

Din punctul nostru de vedere este măsura potrivită. Nu poți aplica sancțiuni, fie și prin impozitare, fără a parcurge toți pașii, din acest motiv contestațiile în instanță ale proprietarilor au avut câștig de cauză. O campanie de informare, un buget concret pregătit pentru a sprijini acești oameni cu cel puțin 50% ar fi pașii corecți în acest sens. Să nu uităm că aceste cldăriri au fost “furate la cheie” in anul 1948, iar statul le-a transformat în locuințe sociale. Un sprijin este necesar pentru a acoperi nedreptatea făcută de statul comunist român.

Între a renova o clădire istorică fără să respecți regulile și a o lăsa în paragină, ce ți se pare mai grav?

Amândouă sunt foarte grave, dar pașii mici pentru a obține Autorizația de Construire sunt cei mai siguri. Avem specialist în acest sens, arhitecți, ingineri specializați pentru acest domeniu. Părăsirea proprietății indică un nivel de incultură al celui care o face, așa îți dai seama fel om este proprietar. Există lege pentru toate, e mai grea cu punerea ei în aplicare…

Ce sugestii ai avea pentru proprietarii de clădiri istorice care se plâng că le este foarte greu să faca rost de toată documentația și autorizațiile necesare?

Sfatul nostru este să nu mai fie superficiali în abordarea acestei probleme. Ne pot contacta și pe noi și le sărim în ajutor concret, în ceea ce privește specialiștii și pașii care trebuie urmați în obținerea Autorizației de Construire.

 

Ce crezi ca s-ar putea face pentru ca timișorenii să cunoască mai bine istoria orașului lor?

O campanie de de informare a timișorenilor este necesară. Campanie pe care noi am demarat-o în anul 2017 prin parteneriate cu câteva școli din Timișoara și Casa Corpului Didactic. Am realizat chiar tururi ghidate, gratuity, pentru copiii Timișoarei. Ba, mai mult, cu Liceul Iris din Timișoara am dezoltat un proiect mai amplu. Am scris o piesă de teatru: ”Poveste din Timișoara” în care elevii acestui liceu au jucat și au obținut premii la diferite festivaluri de teatru specific pentru elevii cu dizabilități.

În actuala conjunctură politică, crezi că va fi mai greu sau mai ușor să salvăm patrimoniul Timișoarei?

Eu consider că ne va fi mai ușor să salvăm patrimonial cultural construit al Timișoarei. Eu sper că promisiunile electorale se vor materializa mai ales prin faptul că primarul ales are un consilier personal implicat în salvarea patrimoniului cultural construit, Rudolg Graf, care ne-a sprijinit și pe noi în anumite momente.