Documentul include o serie de recomandări care să îi ajute pe oameni să identifice știrile sau informațiile false pentru prevenirea și combaterea posibilelor efecte ale acestora asupra procesului electoral.
Titluri care promit senzaționalul, cele alarmiste sau cu formulări evazive sunt semne că o informație publicată pe rețelele de socializare ar putea fi falsă.
AEP recomandă analizarea conținutului înainte de a-l distribui cunoscuților.
Ghidul include recomandări și pentru candidați, notează Radio România Actualități.
Specialiștii amintesc că dezinformarea poate influența atât participarea la vot, cât și opțiunile alegătorilor.
De cele mai multe ori, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate, rețele de urmăritori falși sau videoclipuri care au conținut fals sau manipulator, așa cum, de exemplu, a fost în campania electorală pentru alegerile de anul trecut, anulate de Curtea Constituțională.
Primele semne că o informație sau o știre este falsă pot fi titlurile care promit senzaționalul sau cele alarmiste.
De asemenea, articolele scrise cu litere mari, cu greșeli de ortografie sau cu multe semne de exclamare, formulările evazive care duc la presupuneri, lansare de zvonuri sau conspirații pot, de asemenea, indica o informație falsă și în directă legătură cu perioada electorală, materialele publicitare politice care, deși sunt inițial create pentru a promova un anumit candidat, sunt apoi modificate pentru a-l defăima.
Principala recomandare este de a analiza cu atenție o informație, de a o verifica și din alte surse.
