Mark Rutte, actualul şef al NATO, propune o creştere substanţială a cheltuielilor pentru apărare şi securitate.
Mark Rutte, actualul șef al NATO, propune o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare și securitate. Liderul olandez le-a sugerat statelor membre să aloce 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru domenii conexe, ajungând astfel la un total de 5% dedicat securității naționale și internaționale.
Această idee vine ca răspuns la cererile repetate ale fostului președinte american Donald Trump, care a susținut că țările europene ar trebui să contribuie mai mult la bugetele militare. Surse citate de agenția Reuters afirmă că prin această formulă, Rutte încearcă să ofere un compromis care să fie acceptabil atât pentru Washington, cât și pentru capitalele europene.
În prezent, țările NATO au ca obiectiv o contribuție de cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Totuși, doar 22 dintre cele 32 de state membre reușesc să atingă acest prag. Liderii NATO consideră însă că această țintă este depășită de realitate, în contextul în care Rusia rămâne o amenințare majoră după invazia Ucrainei în 2022.
Creșterea propusă de Rutte ar permite aliaților să investească mai mult nu doar în armată, ci și în infrastructura care susține logistica militară, cum ar fi drumurile, podurile sau alte sisteme de transport necesare în caz de conflict.
Oficialii NATO nu au confirmat public că Mark Rutte a propus în mod direct aceste cifre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a evitat un răspuns clar, dar a declarat că Rutte a insistat asupra necesității unei creșteri a investițiilor în apărare pentru a atinge noile obiective de capacitate.
„Este probabil ca acest lucru să implice nu numai investiții mai mari în apărare, ci și în domenii precum infrastructura și reziliența”, a spus Hart, menționând că secretarul general colaborează cu statele membre pentru ca deciziile să fie luate la summitul NATO din iunie, care va avea loc la Haga.
În practică, propunerea lui Rutte ar putea duce la o redefinire a cheltuielilor considerate eligibile pentru apărare. Asta înseamnă că, pe lângă achiziția de armament și plata personalului militar, țările ar putea include în acest buget și investiții în infrastructura civilă folosită în scopuri strategice.
Pentru țările care nu pot susține o creștere bruscă a bugetelor militare, includerea unor cheltuieli conexe ar putea face mai ușor de acceptat acest nou standard de 5% din PIB. Totuși, rămâne de văzut dacă acest plan va fi agreat unanim la nivelul alianței.
Sursa: Newsinn
